Este cunoscut faptul că mulți dintre medicii angajați ai sistemului public sanitar, care sunt și angajați ai universităților de medicină și farmacie în funcții didactice, nu beneficiază de plata indemnizației pentru concediul de odihnă, deși au încheiat contracte individuale de muncă distinct, cu ambii angajatori.
Sindicatul Promedia cere soluționarea acestei situații, care produce discriminare între salariații care au mai multe contracte cu unități private și care primesc plata indemnizației de concediu de la toate contractele în derulare, și cei care au contracte încheiate cu unitățile de stat, așa cum este și cazul medicilor, ce sunt angajați în cadrul UMF și care au jumătate de normă și în spitalul public. Cu toate acestea ei primesc indemizație pentru concediul de odihnă doar în urma unui singur contract de muncă.
Sindicatul Promedica, singurul sindicat, care a inițiat o serie de acțiuni în justiție
Începând cu anul 2017, Sindicatul Medicilor Promedica este singurul sindicat, care a inițiat o serie de acțiuni în justiție pentru a rezolva problema concediilor medicilor care sunt și cadre didactice universitare. Reprezentanții Promedica au făcut demersuri atât la Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, cât şi în Justiţie. În acest moment, două cauze ale sindicatului sunt la Curtea Constituţională, care trebuie să dea o soluție în acest caz.
Sindicatul Promedica este singurul care a făcut demersuri atât la Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, cât şi în Justiţie.
Două dosare se află la Curtea Constituțională pentru soluționare
O parte dintre dosare s-au soluționat cu respingerea cerilor formulate de sindicat în numele membrilor săi, parte au rămas în nelucrare și totodată, ca urmare a faptului că sindicatul, în calitate de reclamant, a formulat și depus cerere privind sesizarea aspectelor de neconstituționalitate referitor la concediile medicilor ce beneficiază de integrare clinică în spitalele de stat.
Curtea de Apel Craiova, investită cu o astfel de cerere, s-a pronunțat în sensul admiterii ei, urmând să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor H.G.250/1992, care împiedică plata concediilor medicilor în accepțiunea angajatorilor lor. În acest moment, două dosare se află la Curtea Consituțională pentru soluționare.
Reglementarea concediului anual de odihnă își are sediul materiei în prevederile Legii 53/2003 – Codul Muncii ( Capitolul III, Secțiunea I- art.144-153), care a abrogat legea 2/1991 privind cumulul de funcții și Legea 6/1992 privind indemnizația concediului de odihnă.
Acesta este motivul pentru care, odată cu intrarea în vigoare a codului muncii ( februarie 2003), spitalele din România au scos din contractele individuale de muncă ale medicilor universitari mențiunea de cumul de funcții, aceștia fiind, începând cu 2003, angajați cu contracte de muncă cu timp parțial (pentru a respecta disciplina contractuală a muncii).
Reprezentanții Sindicatului Promedica insistă asupra faptului că până în anul 2003-2005 medicii cadre didactice universitare nu au avut contracte de muncă cu spitalele/clinicile angajatoare, fiind plătite teoretic, în baza unui protocol, între Universitățile de Medicină și Farmacie din țară și spitalele/clinicile universitare, așa cum prevedea Ordinul 1515/2017. Rangul de „clinică universitară” este dat de calitatea angajaților – cadre didactice universitare, care derulează și activități didactice în spitale, la patul bolnavului și în sălile de operație.
Nu există dispoziții speciale, exprese, care să reglementeze situația medicilor sub aspectul concediului de odihnă, cum nu există dispoziții speciale pentru cumulul de funcții.
HG 250/1992 invocat pentru neplata concediilor de către spitalul-angajator și care reglementează concediul de odihnă „în situația cumulului de funcții” este o normă inferioară legii, emisă doar în scopul organizării executării legilor în vigoare la acea vreme (1992) și prin care s-a urmărit, evident, protejarea bugetului de stat al României. La acel moment legislația muncii păstrase foarte multe instituții din perioada de dinainte de 1990, însă ulterior aderării României la Uniunea Europeană, au fost puse la punct multe dintre aspectele ce vizau disciplina muncii.
Odată cu întocmirea contractelor de muncă, situația medicilor s-a schimbat, aceștia devenind personal contractual al spitalelor.
Nu există nici o lege specială ulterioară codului muncii care să stipuleze contrariul acestei afirmații, anume că medicii nu reprezintă personal contractual, ci salariați cumularzi, pentru care contractul de muncă, fie el și cu timp parțial, se va interpreta altfel decât prevede legea comună.