Pornind de la sesizările venite din partea unui grup de medici ai Institutului Clinic Fundeni, aflați în situația de a completa și semna obligatoriu o „declarație personală de angajament anti-mită”, Sindicatul Promedica arată că o astfel de declarație nu poate produce efecte juridice în legătură cu presupuse fapte penale, iar forma și modul neclar și ilogic de exprimare a cerințelor din conținutul său, presărat cu greșeli gramaticale, denotă disperare, superficialitate și propune o manieră agresivă de prevenție, care jignește și umilește anumite elite ale corpului medical.
Reamintim că în urmă cu doar câteva zile conducerea Institutului Clinic Fundeni, unul dintre centrele de elită ale medicinei din România, a solicitat celor 1.200 de oameni din cadrul personalului medical, dintre care 350 de medici, să-şi asume „măsuri coercitive sau disciplinare” dacă vor lua mită. Angajaţii au primit în aceste zile o declaraţie pe care sunt obligaţi s-o semneze. „Refuz să particip la activităţi care implică luarea sau darea de mită” Punct din Declaraţia personală de angajament anti-mită
Atragem atenția conducerii Institutului Clinic Fundeni că fapta de luare de mită este prevăzută în dipozițiile art.289 din Codul Penal, astfel că cercetarea unei astfel de fapte se realizează doar de către organele abilitate ale statului, iar pedeapsa aplicabilă oricărei fapte de corupție este prevăzută într-o hotărâre de condamnare dată de către instanțele judecătorești.
A se pretinde în mod colectiv medicilor, sub o suspiciune generală de conduită culpabilă, să declare că se abțin de la săvârșirea unor fapte de natură penală este o manieră criticabilă de prevenire și combatere a faptelor de corupție. Medicii exercită profesia sub prezumpția legală și morală de bună credință și prestează servicii medicale conform contractelor individuale de muncă. Obligația de a semna orice alt angajament – chiar dacă se referă la propriul comportament la locul de muncă – este una abuzivă și generatoare a unui climat opresiv, orice faptă în legătură cu serviciul fiind sancționată conform codului muncii, doar dacă aceasta nu îmbracă aspect penal.
Angajatorul nu se poate substitui organelor de cercetare penală în situația săvârșirii, la locul de muncă, a unei infracțiuni de luare de mită din partea unui medic, inclusiv calificarea faptei (de exemplu : luare de mită) fiind realizată de către autoritățile statului. Pentru acest motiv, Institutul Clinic Fundeni nu „are dreptul de a iniția măsuri disciplinare în caz de nerespectare a prevederilor anti-mită”, așa cum se menționează în formularul oferit medicilor spre completare.
Este adevărat faptul că orice organizație/instituție poate să-și alcătuiască propriul sistem de sancțiuni pentru faptele ce au legătură cu serviciul și angajații săi să-și asume astfel de sancțiuni, însă faptele penale, precum luarea de mită, nu pot fi încadrate astfel și cercetate de către angajator.
Politica anti-mită așa cum este definită de IC Fundeni poate fi realizată probabil printr-o serie de alte măsuri concepute astfel încât să protejeze onoarea și demnitatea medicilor săi, a căror muncă este respectată și recunoscută în întreaga țară. Medicii ICF reprezintă o categorie distinctă și de excepție, care va trebui să manifeste prudență în semnarea unor documente ce vizează angajarea lor fie și morală la locul de muncă, având în vedere maniera ambiguă de formulare a cerințelor, limitând pe cât posibil riscul unei răspunderi suplimentare, ce excede obligațiilor contractuale asumate prin contractul individual de muncă.
Codul de etică și deontologie profesională ar trebui, alături de jurământul lui Hippocrate să fie suficiente pentru ca actul medical să fie prestat cu bună credință, conștiința medicului raportându-se permanent la acestea din urmă, iar nu la noile politici anti-mită promovate în spitale.