Gărzile suplimentare ale medicilor trebuie plătite cu acelaşi tarif cu care sunt plătite gărzile normale, incluse în contractul individual de muncă. Aşa arată o decizie recentă a Curţii de Apel Craiova care menţine astfel o decizie dată de Tribunalul Dolj.
Concret, instanţele de judecată au decis că în toate situaţiile, „plata orelor de gardă se face în funcţie de tariful orar determinat în baza salariului de bază individual corespunzător gradului profesional în care personalul este confirmat prin ordin al ministrului Sănătăţii, în raport cu dispoziţiile Ordinului 870/2004”, arată decizia amintită.
Prin urmare, modul de calcul al gărzilor efectate de medici peste cele obligatorii se va raporta la salariul actual de încadrare, cel de după majorările salariale din martie 2018, ceea ce nu se întâmplă în prezent.
„În august 2016 s-au recunoscut gărzile ca timp de lucru. De atunci, există un contract de muncă, cu timp parţial, pentru gărzile care depăşeau norma de lucru. Pentru că era nevoie de doctori, a fost găsită această soluţie pentru a-i face să lucreze legal peste cele şapte ore pe zi pe care trebuie să le lucreze un medic. Doar că, de la 1 martie 2018, doctorii care fac gărzi suplimentare sunt plătiţi cu tariful echivalent pentru luna ianuarie 2018, nu martie 2018, aşa cum ar fi normal. Gărzile suplimentare se plătesc la jumătate”, a declarat, pentru „Adevărul”, chirurgul pediatru Eleodor Cârstoiu, preşedintele Sindicatului ProMedica.
Iar asta deşi gărzile suplimentare fac obiectul unui contract de muncă cu timp parţial ce stabileşte un raport juridic identic cu cel avut în baza contractului de muncă pentru norma de bază. „Cele două contracte conţin în mare parte aceleaşi elemente şi dau naştere la drepturi şi obligaţii identice, sub reglementarea expresă a Codului Muncii”, se mai arată în decizia Curţii de Apel Craiova, care deschide astăzi drumul medicilor către instanţele de judecată.
Medicii vor putea da în judecată spitalele
Mai exact, spune chirurgul Eleodor Cârstoiu, medicii vor putea acţiona în judecată spitalele în baza acestei decizii şi îşi pot chiar şi recupera banii retroactiv. „Trebuie să fie un semnal de alarmă pentru Ministerul Sănătăţii pentru că sunt deja oameni care nu au fost plătiţi decât la jumătate pentru gărzi şi au câştigat în instanţă într-un proces similar, iar acum există riscul ca medicii să dea în judecată spitale. Probabilitatea de a câştiga este foarte mare”, a declarat sindicalistul.
Acesta susţine că avocaţii ProMedica intenţionează să atace la Curtea Constituţională un paragraf din legea salarizării, care prevede că gărzile suplimentare se plătesc la jumătate faţă de gărzile normale. „Cerem ca acel articol să fie abrogat”, a completat Eleodor Cârstoiu, explicând că decizia este una benefică pentru medicii care fac gărzi.
„Trebuie să intrăm în legalitate, legea nu este negociabilă”, a mai spus sindicalistul.
Motiv de gâlceavă în 2016
Gărzile medicilor au fost motiv de gâlceavă în 2016, când spitalele din ţară riscau să rămână fără linii de gardă. Atunci, în urma unei discuţii dintre fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi reprezentanţii medicilor şi ai sindicatelor, s-a convenit ca medicii să semneze contracte de muncă cu timp parţial, în care să fie incluse gărzile suplimentare, decizia fiind regăsită într-o ordonanţă de urgenţă a guvernului dată în 2016. În momentul de faţă, un medic e obligat să facă o gardă pe lună, în contractul individual de muncă semnat cu unitatea medicală.
„În restul statelor europene, există obligaţia ca după gardă să fii liber 24 de ore, ceea ce la noi nu se întâmplă”, a completat Eleodor Cârstoiu.
O altă discuţie legată de gărzi a avut loc anul trecut, când s-a vehiculat ideea că medicii vor fi obligaţi să facă patru gărzi pe lună în cadrul contractului individual de muncă.
„În anestezie terapie intensivă sunt gărzi foarte grele, în care nu reuşeşti sa stai întins câteva minute. Problema este şi că rezidenţii de ani mari şi mai mici cu care lucrăm noi nu sunt plătiţi deloc pentru gărzi, doar li se oferă o masă caldă, asta în condiţiile în care au nevoie de bani pentru cărţi, pentru congrese”, a completat şi medicul anestezist Carmen Panţiş.
Sursa: adev.ro/pjo1r6