Vorbim mereu de sistemul de sănătate, însă sistemul înseamnă oameni. Sunt scoase în evidență problemele sistemului sanitar din România, dar foarte puâini caută să îl cunoască, în realitate, așa cum funcționează el, în fiecare unitate medicală din țară. De cele mai multe ori, analiza problemelor din sănătate se face din birourile unor clădiri impozante și mai puțin din spitale, stând de vorbă cu medicii sau de lângă patul bolnavului.
Sindicatul Promedica și USMR-Alianța Medicilor își propun să facă o radiografie a sistemului medical, așa cum este el văzut și trăit de cadrele medicale din toată țara. Se spune că recunoașterea unei probleme este primul pas spre rezolvare. E important să spunem adevărul. Uniți putem avea o voce mai puternică. Uniți putem vindeca sistemul medical. Mihaela Neagu este medic la Compartimentul de primiri urgențe (CPU), din cadrul Spitalului Municipal Făgăraș și ne spune care sunt cele mai mari probleme de care se lovește, ce o descurajează cel mai mult, cât de important este pentru medici și pacienți să existe o lege a malpraxisului bine pusă la punct și care are fi soluțiile pentru vindecarea sistemului medical.
Care sunt cele mai mari probleme din sistemul medical de care vă loviți? Ce îi lipsește sistemului medical din România?
Mihaela Neagu: Îi lipsește medicina preventivă. Din păcate, românii nu știu să prevină, ci doar să trateze. Dacă ar vizita medicul de familie, măcar de două ori pe an, dacă ar face, anual, minimul de analize, o ecografie, un examen ginecologic femeile și unul urologic bărbați, foarte multe probleme de sănătate ar putea fi depistate în faza incipientă.
„Din cauza lipsei legii malpraxisului, ajungem să practicăm o medicină defensivă”
Legea malpraxisului din România este una dintre cele mai proaste din Europa. Cât de mult vă afectează activitatea? Ce ar trebui să înțeleagă cei care pot schimba ceva?
Mihaela Neagu: Din păcate, din cauza lipsei legii malpraxisului, ajungem să practicăm o medicină defensivă. Luăm analize în exces, solicităm cât mai multe consulturi interdisciplinare sau transferăm pacienții la alte spitale doar pentru a fi „acoperiți” și nu a risca un proces de malpraxis.
„Dacă toți am pleca din țară, părinți și rudele noastre de cine ar mai fi tratați?!”
Ce vă descurajează cel mai mult din tot ce se întâmplă în sistemul medical?
Mihaela Neagu: Lipsa unei legi care să pună în centrul ei MEDICUL, nu pacientul. Lipsa de înțelegere a faptului că și medicul este om și are și el necazuri, bucurii, probleme de sănătate. Și medicul este un om care încearcă la intrarea în tură să le lase „în spate” toate grijile, dar care, uneori nu reușește. Lipsa de înțelegere că medicul este OM, nu un ROBOT lipsit de sentimente și că acesta poate fi doborât de neputință și frustrare atunci când te aștepți mai puțin din partea lui.
„Ne afectează lipsa de comunicare cu pacienții sau aparținătorii”
V-ați gândit vreodată să plecați să faceți medicină în altă țară? Ce v-a determinat totuși să rămâneți?
Mihaela Neagu: Da, de foarte multe ori. Dar dacă toți am pleca din țară, părinți și rudele noastre de cine ar mai fi tratați?! Eu încă mai sper ca sistemul nostru sanitar poate să ajungă la standardele din Germania, Franța…Este greu, dar nu imposibil.
Lucrați în medicina de urgență. Mulți dintre pacienți sunt nemulțumiți de sistemul de urgență, de cele mai multe ori, pentru că „așteaptă prea mult”. Cum se vede, însă, sistemul de medicinei de Urgență din România prin ochii medicul care face parte din el?
Mihaela Neagu: Lipsa medicilor din această specializare este o problemă serioasă. Este o specializare grea, care îți solicită atenție pe tot parcursul turei, uneori 24 de ore pe zi, în care vezi de la cazuri de cod albastru, care nu au ce să caute în Urgență, până la cazuri de cod roșu, la care trebuie să acționezi instantaneu. De multe ori, aparținătorii și bolnavii, care nu sunt urgențe majore (niciodată un bolnav de cod galben/roșu nu o să protesteze) nu înțeleg că alți bolnavi au prioritate, că nu sunt la piață unde primul venit este și primul servit. Și mai este o problema care ne afectează: lipsa de comunicare pe care o avem cu pacienții sau cu aparținătorii acestora. Fiind puțini medici nu avem timpul necesar să vorbim cu ei așa cum și-ar dori aceștia sau poate, câteodată, nu știm cum să o facem, uităm partea umană sau din contra punem prea mult accent pe ea. Însă, pacienții ar trebui să înțeleagă că nu pentru orice durere se vine la Urgență, că ar trebui vizitat medicul de familie mai des și că nu toți cei care vin la noi pot fi internați, pentru internările care nu sunt urgențe există policlinică!
„Din păcate, mulți sunt atât de dezamăgiți de sistem încât ajung să se complacă…”
Legătura dintre medici și pacienți este extrem de fragilă, mult tensionată. De ce considerați că s-a ajuns aici? Ce este de făcut?
Mihaela Neagu: Mass-media este de vină. Se mediatizează prea mult cazurile de așa zise greșeli medicale, fără a fi înainte verificate, fără a fi întrebat și medicul dacă într-adevăr este așa cum se spune. Abia se așteaptă ca cineva să posteze ceva negativ despre un medic, că imediat este preluat și mediatizat și cum altfel decât negativ, că așa „prinde” la public. De exemplu: nu contează că un medic resuscitează, dacă un om care a băut prea mult țipă că nu e băgat în seamă, se mai tavălește și pe jos, că să facă impresie, are și o plagă minoră și curge sânge, cineva filmează și postează sau trimite filmarea la o televiziune. Această filmare este preluată, mediatizată fără a se verifică ce făcea medicul în acel timp… Concluzia: medicul este de vină că nu a consultat acel bolnav la timp!!!
„Uniți, într-un sindicat de exemplu, ar putea să își exprime doleanțele, să ofere soluții…”
Bolile sistemului medical ar putea fi vindecate mai ușor tot cu ajutorul medicilor care îl alcătuiesc, dacă medicii ar fi mai uniți. Cât de important este din punctul dumneavoastră de vedere ca în situația actuală a sistemului, medicii să fie uniți, să lupte împreună pentru drepturile lor, pentru condiții de lucru mai bune, pentru drepturile pacienților lor?
Mihaela Neagu: Medicii care profesează sunt singurii care pot să găsească soluții, pentru că ei se lovesc zi de zi de lipsurile, neajunsurile și erorile sistemului medical. Uniți, într-un sindicat de exemplu, ar putea să își exprime doleanțele, să ofere soluții…Din păcate, mulți sunt atât de dezamăgiți de sistem încât ajung să se complacă… Unii sunt conștienți că este nevoie urgentă de o lege a malpraxisului, dar, îi lasă pe alții să se lupte pentru ea (însă doar uni gândesc așa, nu toți). Poate că unii sunt doar foarte dezamăgiți și nu mai au putere să lupte cu sistemul, cu pacientul prost informat, cu alți colegi care nu își fac mereu datoria, așa cum ar trebui. Dar în ultima vreme, am văzut că tot mai mulți medici se implică în a schimbă în bine sistemul și că noile generații au început să înțeleagă faptul că uniți au mult mai multe șanse să fii ascultați decât dacă ar fi singuri. Am încredere că lucrurile se vor schimbă în bine!