Fenomenul „șpăgii din spitale” este generalizat și dezbătut, uneori, în mod incorect în spațiul public, așa cum s-a întâmplat, de curând, prin prezentarea unui material la una dintre televiziunile naționale, în care reprezentanți ai pacienților, ai sistemului medical și au unor sidicate au opinat cu privire la fenomenul „șapăgii și dezinteresului” medicilor, chiar și după mărirea salariilor.
Trebuie ținut cont, însă, încă de la început că, în sistemul de sănătate, corupția se manifestă în cinci direcţii distincte: achiziţii publice, serviciile medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor, dar și de faptul că problemele nu se rezolvă doar prin mărirea salariilor.Este nevoie de schimbarea mentalităților, de normarea muncii pe baza principiului competenţei, dar și de medici și reprezentanți sindicali, care să lupte corect pentru drepturile cadrelor medicale, dar și pentru reclădirea relației dintre medici și pacient.
Reprezentanții Sindicatului Promedica consideră că este total incorect ca plecând de la o situație particulară să se ajungă la generalizarea unei situații, precum „toți medicii sunt șpăgari”.
„Dacă medicii aveau un salariu de 1000 de euro și își completau veniturile prin donații de la pacienți, acum medicul are de 3 ori mai mult, dar acei pacienți nu mai sunt atât de bine îngrijiți, atât de bine văzuți de medic. Pentru că medicul evită să mai aibă contact cu pacientul. Este mulțumit cu salariul pe care îl are și dacă salariul este fix, ori că îngrijește 2 pacienți, ori că îngrijește 100 el și-a luat banul”, spune un lider de sindicat medical.
Considerăm că o astfel de atitudine față de munca pe care o desfășoară medicii nu este una corectă din partea unui lider de sindicat. Mai mult, medicii care fac parte din acel sindicat, ar trebui să ia atitudine față de astfel de declarații, făcute în mod public, cu privire la activitatea medicală.
Sindicatul Promedica condamnă fenomenele de corupție din sistemul de sănătate
Sindicatul Promedica condamnă fenomenele de corupție din sistemul de sănătate, mai ales pe cele în care acordarea de îngrijiri medicale este condiționată de oferirea de diverse favoruri, însă susține că, „atât timp cât timp pacienții și aparținătorii vor continua să vină cu plicul, fenomenul corupției va continua”.
Atragem atenția asupra faptului că luare de mită este prevăzută în dipozițiile art.289 din Codul Penal, astfel că cercetarea unei astfel de fapte se realizează doar de către organele abilitate ale statului, iar pedeapsa aplicabilă oricărei fapte de corupție este prevăzută într-o hotărâre de condamnare dată de către instanțele judecătorești.
Medicii exercită profesia sub prezumpția legală și morală de bună credință
A se pretinde în mod colectiv medicilor (așa cum se dorește prin declarația anti-mită de la Institutului Clinic Fundeni), sub o suspiciune generală de conduită culpabilă să declare că se abțin de la săvârșirea unor fapte de natură penală este o manieră criticabilă de prevenire și combatere a faptelor de corupție. Medicii exercită profesia sub prezumpția legală și morală de bună credință și prestează servicii medicale conform contractelor individuale de muncă. Obligația de a semna orice alt angajament – chiar dacă se referă la propriul comportament la locul de muncă – este una abuzivă și generatoare a unui climat opresiv, orice faptă în legătură cu serviciul fiind sancționată conform codului muncii, doar dacă aceasta nu îmbracă aspect penal.
Este adevărat faptul că orice organizație/instituție poate să-și alcătuiască propriul sistem de sancțiuni pentru faptele ce au legătură cu serviciul și angajații săi să-și asume astfel de sancțiuni, însă faptele penale, precum luarea de mită, nu pot fi încadrate astfel și cercetate de către angajator.
Reprezentanții Sindicatului Promedica luptă pentru normarea muncii
Pentru rezolvarea inechităților din sistemul medical este nevoie de luarea unor măsuri care să permită schimbarea în profunzime a sistemului medical. Reprezentanții Sindicatului Promedica luptă pentru normarea muncii.
„Până nu facem acest lucru vom continua să avem medici care o să lucreze mult peste normal, vom continua să avem doctori, care încearcă să nu lucreze prea mult în spital. Sunt secții suprasolicitate și secții în care abia se găsesc bolnavii. Pentru aceste situații trebuie luate măsuri”, spune dr. Eleodor Cârstoiu, președinte Sindicatul Promedica.
Lipsa normării actului medical duce la inechităţi nejustificate între specialităţi medicale.
Sistemul pe care îl propun membrii Sindicatului Promedica este bazat pe o grilă unitară, în funcţie de gradul profesional şi de vechime. Normarea muncii este un element esenţial pentru corecta stabilire a veniturilor medicilor. Aceasta trebuie să includă toate activităţile desfăşurate de medic în timpul de muncă, pe lângă timpul petrecut efectiv cu pacientul, intrând şi partea administrativă, documentarea medicală, evaluarea activităţilor medicale, îndrumarea altor medici, informarea şi formarea profesională.
Normarea muncii nu se poate realiza eficient fără a introduce în ecuaţie principiul competenţei
Problemele nu se rezolvă doar cu mărirea salariilor. Este nevoie de schimbarea mentalităților. În acest context, trebuie avută în vedere nu doar conștientizarea medicilor, ci și a pacienților, aparținătorilor și a tuturor celor care au o legătură cu sistemul medical.
„La noi există mai multe probleme legate de mentalitate: pacientul nu acceptă ideea de listă de aşteptare. Este dispus să plătească pentru a intra în faţă, pentru a ajunge la un anumit medic. Sau să-şi folosească relaţiile”, atrage atenția dr. Eleodor Cârstoiu, președintele Promedica.