Un senator medic a propus un nou sistem electoral pentru alegerile Colegiului Medicilor din România (CMR). De aici, medicii s-au împărțit în două tabere. Cei care au tot făcut parte din conducere și s-au tot ales în C.M.R, ducând numărul de mandate maxim posibile adică cinci, nu agreează schimbarea propusă. Pe de altă parte, cei care își doresc o altă structură în Colegiile Județene și în Colegiul Național văd în această propunere o oportunitate.
Trebuie știut că proiectul nu modifică statutul CMR, ci doar modul de alegere a membrilor organelor de conducere astfel încât, la nivelul Colegiului, fie el teritorial sau național, să fie reprezentate toate categoriile de specialități medicale, inclusiv rezidenții, care în prezent au statutul de membru al colegiului, dar fără să le fie asigurat cadrul legal de a putea fi prezenți în organele deliberative.
Considerăm că în ceea ce îi privește pe colegii rezidenți, este normal să facă alegeri anuale pentru că anual sunt admiși rezidenți, iar alții devin medici specialiști, părăsind statutul de medic rezident.
Nu este corect și nici legitim să avem categorii de medici care nu sunt reprezentate!
Se vorbește despre drepturi și libertăți. În urmă cu patru ani s-au produs, cam în același mod, schimbări de lege, cei drept, în avantajul celor care azi critică. Atunci a fost introdus un paragraf, care stabilea cine sunt medicii incompatibili, în conducerea colegiului. Spre exemplu, medicii lideri de sindicat profesional erau excluși. Mai erau excluși medicii care făceau parte din administrație (MS și restul structurilor). Ei nu puteau candida, dar puteau fi numiți direct de Minister, ceea ce este destul de grav pentru un organ de conducere, care este conform legii constituit prin alegeri.
Se spune că în amendamentul propus acum este încălcată libertatea votului, adică un medic de o specialitate este obligat să voteze doar medici din grupul lui de specialități. Același lucru îl putem gândi și pentru împărțirea arbitrară a unui Colegiu Național, în 40 de colegii județene, care nu sunt autonome și care nu permit unui medic din Botoșani, spre exemplu, să aleagă măcar pentru Colegiul Național, un medic din București.
Împărțirea profesiilor medicale în patru mari categorii nu este o găselniță de moment, această categorisire este făcută prin lege, chiar în nomenclatorul de meserii. Vezi aici: https://lege5.ro/Gratuit/geztanjsgazq/ordinul-nr-1109-2016-pentru-modificarea-ordinului-ministrului-sanatatii-publice-nr-1509-2008-privind-aprobarea-nomenclatorului-de-specialitati-medicale-medico-dentare-si-farmaceutice-pentru-reteaua-de
Faptul că sunt specialități medicale unde, din cauza complexității actului medical, cum sunt cele chirurgicale, riscul de a fi acuzat de malpraxis este mai mare, nu trebuie să stigmatizeze aceste specialități cum se încearcă a se promova și nici să le condamne la „tăcere”. Dimpotrivă, tocmai pe baza complexității și problemelor majore cu care aceste specialități se confruntă, inclusiv sub aspectul existenței unor acuzații de malpraxis, trebuie să aibă dreptul, la fel ca și alte specialități medicale, de a fi prezenți prin reprezentanții lor în organele deliberative și astfel de a aduce în discuție toate problemele cu care ei se confruntă.
Este nevoie de transparență și reprezentarea tuturor specialităților medicale
Consiliile teritoriale ar trebui să fie și să rămână organe deliberative, organe în care problemele medicilor sunt aduse în discuție, dezbătute, de ce nu în contradictoriu, de toate categoriile medicale și, în final, găsită o soluție care să acopere toate problemele.
Ne place să aplicăm regulile democratice inclusiv în cadrul forurilor profesionale, să fim transparenți? Profesia noastră a suferit și va suferi, în continuare, atât timp cât majoritatea celor care sunt chiar profesioniști stau deoparte!